miercuri, 10 octombrie 2018

Despre stres și relaxare (I)

Bună dimineața cu drag!

Să împartășim în această dimineață bucuria binelui încă nefăcut care își așteaptă rândul.

Aflându-mă în căutarea inspirației pentru salutul din această dimineață, am dat întâmplător peste poza de mai jos, astfel încât am decis să vă vorbesc despre efectele pe care stresul și relaxarea le au asupra corpului, făcând totodată o paralelă între cele două.

Pentru că nu-mi doresc să vă plictisesc cu un articol extrem de lungi, astăzi vom vorbi despre reacția la stres, urmând ca mâine să vorbim despre relaxare.

Cu toții știm că nu există o graniță bine delimitată între corp și minte. Deoarece corpul și mintea sunt una, când mintea e profund odihnită, corpul este și el profund odihnit.

Din experiența de zi cu zi știm că mintea noastră se află rareori în această stare de odihnă. În realitate, majoritatea timpului mintea este în starea luptă-sau-fugi.

Starea luptă-sau-fugi - adică reacția la stres - apare când ne simțim amenințați în orice fel, spre exemplu că nu ajungem la timp la serviciu, că nu avem suficienți bani pentru a plăti cheltuielile lunare, că nu avem suficient timp pentru a termina munca planificată pentru ziua în curs, etc. etc.

Reacția la stres duce la schimbări fiziologice care deteriorează corpul și accelerează îmbătrânirea.

Suntem familiarizați cu ceea ce simțim când suntem stresați dar nu suntem familiarizați cu ce se întâmplă în corpul nostru.

Schimbările fiziologice care însoțesc reacția la stres sunt:
- Inima bate mai repede;
- Tensiunea arterială crește;
- Consumăm mai mult oxigen;
- Expirăm mai mult dioxid de carbon;
- Respirăm mai repede;
- Respirația devine mai superficială;
- Inima pompează mai mult sânge;
- Transpirăm;
- O parte din glandele suprarenale pompează adrenalină și noradrenalină, care contractă vasele sanguine;
- O altă parte a glandelor suprarenale pompează cortizon;
- Pancreasul secretă mai mult hormon glucagon;
- Tot pancreasul secretă mai puțină insulină;
- Ca urmare a creșterii glucagonului și a scăderii insulinei, glicemia crește;
- Se reduce alimentarea cu sânge a organelor digestive și se mărește alimentarea cu sânge a mușchilor;
- Glanda pituitară secretă mai puțin hormon de creștere;
- Se produc niveluri mai scăzute de hormoni sexuali;
- Sistemul imunitar este inhibat.

Este bine să înțelegem că stresul prelungit duce la deteriorări ireversibile ale corpului și la îmbolnăvire.

De aceea avem nevoie de perioade dese de relaxare, dar despre relaxare vom vorbi mâine dimineață.

Până atunci vă doresc o zi frumoasă, plină de bucurii și reușite!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu